Filme asteptate

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

E vorba de cele care sunt gata dar n-au avut inca premiera la noi, n-am avut ocazia sa le vedem inca.

Unul dintre ele e Medalia de onoare:
http://www.mediafax.ro/cultura-media/medalia-de-onoare-de-calin-netzer-in-competitia-festivalului-de-film-de-la-torino-5082644

OUATITW · Data inscrierii: 14/Aug/2009 Mesaje: 198

La primavara!

Si-nainte de Torino, la Salonic.

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

'ce ca cinematografia romaneasca e o duduie tongue

http://www.romanialibera.ro/a170268/cinematografia-romaneasca-duduie-88-de-filme-in-faza-de-santier.html

Cinematografia romaneasca duduie: 88 de filme, in faza de santier

Publicul din tara noastra este dornic sa vada cat mai multe filme romanesti
Manuela Golea
Miercuri, 18 Noiembrie 2009

» Industria cinematografica din Romania a ajuns la un grad nemaiintalnit in ultimii 20 de ani, la ora aceasta aflandu-se in diferite faze de productie 66 de lungmetraje si 22 scurtmetraje. Cu toate acestea, cinematografia noastra este o ciudatenie...

» Pe langa controversele legate de concursurile de finantare sustinute de Centrul National al Cinematografiei, au fost si productii care au renuntat la banii obtinuti de la buget.

» De anul acesta, casele de productie care au realizat, in anii ‘90,
filme cu buget de la stat trebuie sa returneze peliculele catre CNC.

Numarul de filme aflate in fapt la ora actuala in Romania a atins o cifra fara precedent pentru ultimele doua decenii: 88 de productii. Dar in timp au existat si proiecte care au esuat direct, prin renuntarea la finantarea obtinuta de la Centrul National al Cinematografiei (CNC). Cel mai rasunator refuz a fost cel al regizorului Cristi Puiu, care a renuntat la banii obtinuti prin concurs pentru filmul "Hrana pentru pestii mici", in 2005. Era vorba atunci de 900.000 lei, care reprezentau circa 45% din
bugetul filmului. Refuzul a generat tot felul de discutii pe marginea Legii cinematografiei si, implicit, a regulamentelor de organizare a concursurilor CNC. Pana in 2008 s-au mai limpezit lucrurile, iar autorul filmului de succes "Moartea domnului Lazarescu" participa la alta sesiune de finantare si obtine 1.585.000 lei pentru productia "Aurora", circa o treime din bugetul întreg de 1,5 milioane euro. "Aurora", momentan aflat in lucru, se numara printre cele mai asteptate filme ale anului 2010.

Intr-o situatie similara s-au aflat si proiectele Castel Film "Sora mea, Sara", "Acvariul domnului U" si "Recviem pentru un evreu", care au obtinut finantare in 2006, respectiv 2007. Sumele nu au fost de neglijat pentru nivelul acelor ani: "Sora mea, Sara" a primit 1.100.000 lei, iar celelalte doua, cate 620.000 si, respectiv, 860.000 lei. "Am renuntat (fara a lua bani de la CNC) la «Sora mea Sara», «Acvariul domnului U», «Recviem pentru un evreu», fiindcă dezvoltarea ulterioara a proiectului nu se indrepta catre ceea ce doream noi", ne-a declarat Bogdan Moncea, marketing director al Castel Film. Corect. Insa daca aceste proiecte s-ar fi retras mai devreme sau nu ar fi participat la concursuri, ar fi putut sa pune la dispoziție o sansa altor proiecte. Banii nu au fost redistribuiti, ci s-au intors la fondul cinematografic destinat urmatoarelor sesiuni de finantare.

Astazi, Castel Film se bucura de succesul international al altor doua filme, respectiv "Nunta muta", debutul regizorului Horatiu Malaele, si coproductia "Concertul", de Radu Mihaileanu. Cel de-al doilea film, dupa premiera din cadrul Festivalului de Film de la Roma si cea pariziana – pelicula a fost elogiata de presa in cele două tari –, va avea premiera in acest weekend si la Bucuresti, in prezenta regizorului. In plus, anul viitor sunt programate a fi lansate filmele "Luna verde", in regia lui Alexa Visarion, "Puzzle pentru un orb", in regia lui Andrei Zinca, si "Chira Chiralina", filmul semnat de Dan Pita, ultimul fiind in faza de dezvoltare.

Scandalurile in cinematografie au avut succes
Situatia prezentata mai sus se intalneste si la alte case de productie. Corespunzător datelor furnizate de CNC, in tara se "fabrica" filme in forta, fiind producatori care au cate doua-trei proiecte in dezvoltare, daca nu mai multe, cum se intampla la Artis Film, Libra Film si Strada Film. In curand, productia de filme romanesti se va putea compara cu cea din perioada comunista, de minimum 20 de lansari anuale, cifra care pana acum figura drept etalon.
Astazi, productia de filme in Romania a ajuns la un nivel nemaiintalnit in ultimii 20 de ani. La ora asta se afla in diferite faze de productie 66 lungmetraje si 22 scurtmetraje, fie ca este vorba de filme de fictiune, de animatie sau documentare. In acest an au fost 15 premiere romanesti, iar in 2008 au fost 13. "Au de lucru, nu mai pot absorbi!", declara si presedintele CNC, Eugen serbanescu, desi in acest an nu s-a organizat nici un concurs de finantare pentru productia de filme, iar banii care trebuiau alocati ultimei sesiuni din 2008 s-au acordat cu intarziere.

si totusi, pe lista sunt 66 de filme in lucru. Cea mai mare "vechime" o are productia "Tatal fantoma", care a primit finantare CNC in 2004. Insa filmul lui Lucian Georgescu, pe scenariul lui Barry Gifford, colaborator al regizorului David Lynch, se inscrie in termenii contractuali, pentru ca realizatorii au beneficiat de avantajele legii si ordonantelor care au modificat Legea cinematografiei, urmand ca la primavara sa fie lansat. Anul 2004 a fost marcat de primele scandaluri de amploare din istoria concursurilor CNC, cand a fost contestat "15", filmul seniorului Sergiu Nicolaescu, iar filmul "Moartea domnului Lazarescu" de Cristi Puiu era exclus de la finantare.

Printre lungmetrajele aflate in creștere se regasesc si "Un balon in forma de inima" de Catalin Mitulescu, "Alice in tara tovarasilor" de Nae Caranfil, "Ceva bun de la viata" de Dan Pita, "Medalia de onoare" de Peter Calin Netzer, "Caravana cinematografica" de Titus Muntean, "Ursul" de Dan Chisu etc.
"In Romania se realizeaza unele dintre cele mai profitabile filme din Europa, daca te uiti la premiile obtinute si la circuitul lor in lume", spune Eugen serbanescu. El a facut comparatia cu Ungaria, care are alocate anual 30 milioane euro pentru subventia de film, pe cand la noi s-a ajuns abia la 8 milioane euro pe an. Insa anul viitor ar putea sa scada infuzia de capital, fiindca se preconizeaza ca fondul CNC se atenuează cu circa 40% drept urmare a Ordonantei de Guvern nr. 77/2009, care anuleaza contributia din profitul jocurilor de noroc. Asta se adauga la reducerea cauzata de scaderea veniturilor din publicitate ale televiziunilor, estimata si ea la 10-20%. In 2008, fondul cinematografic administrat a fost de 44 milioane euro, potrivit Anuarului statistic al CNC.

Investitiile se intorc la CNC
Din acest an, produsul in care a investit statul se intoarce la CNC. De pilda, filme articole in 1998 si 1999 revin, pe baza unui protocol, in exploatarea Centrului National al Cinematografiei, adecvat legilor in vigoare. In situatia asta sunt scurt si lungmetraje ca de exemplu "Apararea chinezeasca" de Tompa Gabor, "Incidentul Ankara" de Antoniu Vasile Berenyi, "In fiecare zi Dumnezeu ne saruta pe gura" de Sinisa Dragin, "Paparazzo" de Nicolae Margineanu, finantate in sesiunea din 1998, iar printre cele finantate in 1999 regasim "Corul pompierilor" si "Zapping" de Cristian Mungiu, "Imperiul vampirilor" de Adrian Popovici, "Razboi in bucatarie
" de Marius Theodor Barna. Daca se gasesc solutii de exploatare a filmelor, CNC ar mai putea scoate ceva bani, insa sansele sunt slabe, multe dintre aceste pelicule neavand succes la publicul de cinema.

Chiar daca subventiile poarta titlul de "nerambursabile", asa cum se intampla, de altfel, in toata Europa, legislatia cere ca procente din profitul filmului (rezultat din exploatare) sa se intoarca la producatorul CNC. Astfel, prin Ordonanta 67/1997, cel care participa cu o suma mai mare de 10% din devizul total era inițialul care-si recupera investitia. Modificarile din 2002 ridica procentul la 20%. Modificarile din 2003 si 2005 prevad restituiri procentuale in functie de bucată investita in productie. Cine a dat o treime, primeste tot o treime din valoarea rezultata in urma exploatarii filmului.

Primul producator care a rambursat suma integral, rezultata din exploatare, a fost Cristian Comeaga de la Domino Film, pentru "Filantropica" si "Restul e tacere", ambele in regia lui Nae Caranfil. De asemenea, si Cristian Mungiu a returnat 30% din vanzarile filmului "4, 3, 2", acestea fiind numele sonore care i-au venit imediat in minte doamnei Carmen Stejeroiu, sef Serviciu Fond Cinematografic al CNC. Deocamdata, legislatia, cu toate convulsiile si modificarile aduse la lege, a venit in susținerea creatorilor de arta, dupa cum arata cifrele si la investitii, si la numarul de filme aflate in lucru. Se pare ca fiecare scandal care izbucneste inevitabil la concursurile de proiecte, pe langa dezbaterile generate, va asigură modificari la lege, care astfel duc la perfectionarea sistemelor de implicare a statului si la forma de ajutor acordat realizatorilor de film. Franta realizează anual circa 200 de filme. Mai avem cale lunga...

OUATITW · Data inscrierii: 14/Aug/2009 Mesaje: 198

Madama ar necesită sa-si verifice informatiile...

Medalia de Onoare, Ursul si Caravana cinematografica sunt gata, bine mersi.

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

duduie si ea, de grin

da: 66 de lung metraje si 22 de scurt metraje? :yikes:

OUATITW · Data inscrierii: 14/Aug/2009 Mesaje: 198

Draga de ea a numarat NU toate filmele in productie ci TOATE filmele care au castigat finantare de la CNC. Ori, din cate stiu eu, nu toate ajung sa se faca. Sunt vreo 30 si ceva de lung-metraje, in deosebite stadii ale productiei (unele, deci, gandite pentru premiera in sezonul 2011-2012).

europe east · Data inscrierii: 04/Iul/2009 Mesaje: 262

eu astept The Messenger - Woody Harrelson jucand rolul unui soldat insarcinat cu instiintarea in persoana a familiilor soldatilor care mor in razboi (in USA chestia asta e luata foarte in serios)

. <object width="560" height="340"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/8MEApxjYncI&hl=en_US&fs=1&"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/8MEApxjYncI&hl=en_US&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="560" height="340"></embed></object>

OUATITW · Data inscrierii: 14/Aug/2009 Mesaje: 198

E bun. De fapt, e singurul film cu adevarat bun de la Berlin, de anul asta.

jekyll · Administrator Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 649

i beg to differ: cel mai bun film de la berlin a fost - de departe - 'the milk of sorrow', al claudiei llosa, care a si luat (mai curind nesperat!) ursul de aur...

neveres · Data inscrierii: 12/Oct/2009 Mesaje: 6

OUATITW · Data inscrierii: 14/Aug/2009 Mesaje: 198

Eu Teta n-am vazut (ziceam ca e cel mai bun din cele vazute de mine, ca asa e firesc, nu?)

Caravana - e dupa Ioan Grosan. E gata din vara, probabil ca va iesi undeva prin primavara viitoare (daca nu cumva il amana Giurgiu pana in toamna).

jekyll · Administrator Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 649

toti vbim in fctie de ce am vz, fireste :o)

OUATITW · Data inscrierii: 14/Aug/2009 Mesaje: 198

okay, then

Beleaua cu Berlinul e ca filme bune gasesti mai greu. Gigante mi s-a parut okay, si cam atat. Ah, si Cheri!

jekyll · Administrator Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 649

subscriu la amin2!

probl cu berlinu e k dupa 2-3 luni deja nu-ti mai amintesti ce-ai vz acolo, k in general nu e nimic de vz grin

OUATITW · Data inscrierii: 14/Aug/2009 Mesaje: 198

Dar se mananca si se bea bine si atmosfera e, per total, excelenta...

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

http://agenda.liternet.ro/articol/10391/Iulia-Blaga/Filmele-romanesti-ale-anului-2010.html

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

Cred ca e Alexandu Maftei, cu "Buna, ce faci?" nu?
Nu Matei.

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

http://www.mediafax.ro/cultura-media/filmul-eu-cand-vreau-sa-fluier-fluier-in-cinematografele-romanesti-5386832/

Filmul "Eu îndată ce vreau să fluier, fluier", în cinematografele româneşti

* Ştire
* Foto (1)
* Video (1)
* Comentarii (1)

Lungmetrajul "Eu când vreau să fluier, fluier", de Florin Şerban, care a fost selectat în competiţia oficială la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin (11 - 21 februarie), va avea premiera în cinematografele româneşti la sfârşitul lunii viitoare, informează producătorii români, Strada Film.

Filmul "Eu când vreau să fluier, fluier", în cinematografele româneşti (Imagine: Silviu Gheţie)

"Eu când vreau să fluier, fluier", lungmetrajul de debut al lui Florin Şerban, produs de Cătălin şi Daniel Mitulescu, concurează cu alte 25 de producţii internaţionale, printre care "The Ghost Writer" al lui Roman Polanski. Totodată, Martin Scorsese îşi va prezenta, în cadrul selecţiei oficiale, cea mai recentă producţie, "Shutter Island".

Strada Film a fabricat şi scurtmetrajul "O zi bună de plajă", de Bogdan Mustaţă, care a câştigat Ursul de Aur, în 2008.

"De când m-am apucat de scenariu cu Florin, proiectul a mers deosebit de bine", spune coscenaristul şi producătorul lungmetrajului, Cătălin Mitulescu. "Filmul e extraordinar de puternic. O să vă surprindă. Competiţia la Berlin e cel mai bun fapt care i se putea întâmpla pentru a fi lansat", suplimentează el.

Filmul spune povestea lui Silviu (George Piştereanu), care, după patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni cândva de eliberare, el primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă după mult timp petrecut în Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă elegantă la sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii şi decide că, din acel moment, i se poate întâmpla orice.

"«Eu când vreau să fluier, fluier» este un film despre adolescenţă şi dragoste", spune regizorul Florin Şerban. "Este povestea unui puşti aflat într-o situaţie limită, un puşti care vrea să iubească, vrea să îşi facă datoria", crește acesta. Florin Şerban, care debutează astfel în lungmetraj, a studiat regia de film la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) şi la Columbia University, New York.

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

http://www.youtube.com/watch?v=M4hkG-NWJp0

<object><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/M4hkG-NWJp0"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowScriptAccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/M4hkG-NWJp0" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" allowScriptAccess="always" width="425" height="344"></object>

aici cred ca e declaratia lui Mihai Ionescu:

"mihaiiono writes --> Synopsis: Different Mothers is based on a true story that happened to polish movie director Krysztof Kieslowski during the filming of Station (1981) in which some of his footage was nearly used as evidence in a criminal case. Inspired by this incident, in the film Different Mothers, five young men go to a Station to film a documentary about people waiting. Deciding to finish everything in one day, they stay till late in the night. As time passes by each of the characters is influenced, in a different way, by the events in the station and the accumulated fatigue. The movie unveils stories, told by the characters, in which the mothers attitude towards them in childhood had a deep impact over each characters personal life. This is happening the same way in real life and becomes a subject of thought regarding the relationship between parents and children and not only that, also putting the viewers in a spot where they can discover events in their own lives or heard about from others. The Station grows to the dimensions of a huge life crossroad, point of going and coming, waiting for something or somebody, coming into being the feelings of waiting, loneliness A leitmotif through out the movie dialogue is sentences like Arrival of a Train at a Station (Lumiere) 1895 and about people waiting (Kieslowski). The movie has 10 (ten) sequences, the last one depicting a tragic event, similar to the happenings in 1981 documentary Station, but with a different impact. Our movie wants to show the relationship between the movie maker and the filmed reality, thus creating the illusion of control."

cine stie mai numeroase amanunte, sa scrie.

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

Si pac, esti mort, intr-un web site story:

<object width="640" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/2G-9SkbXQy4&color1=0xb1b1b1&color2=0xcfcfcf&hl=en_US&feature=player_embedded&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowScriptAccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/2G-9SkbXQy4&color1=0xb1b1b1&color2=0xcfcfcf&hl=en_US&feature=player_embedded&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" allowScriptAccess="always" width="640" height="385"></embed></object>

http://www.websitestory.ro/

Cum o fi?

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

http://www.mediafax.ro/cultura-media/interviu-dan-chisu-daca-websitestory-va-fi-un-fiasco-nu-voi-da-socoteala-nimanui-6093151/

Dan Chişu, al cărui debut în lungmetraj, "WebSiteStory", va avea premiera pe marile ecrane româneşti pe 14 mai, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că este mândru că pelicula sa este concepută lipsit de bani publici şi astfel, dacă va fi un fiasco, nu va da socoteală nimănui.

Dan Chişu mai povesteşte, în acelaşi interviu, cum a evoluat filmul, de la o poveste găsită pe internet până la o producţie în care a cooptat nume precum Marius Moga şi Dragoş Bucur. De asemenea, acesta mărturiseşte şi în ce stadiu este cu un alt proiect de lungmetraj al său, "Ursul".

Prezentăm integral interviul acordat de Dan Chişu agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Spuneţi-mi povestea proiectului. De unde v-a venit ideea şi cum s-a schimbat povestea de la scenariu până la filmările propriu-zise?

Dan Chişu : Povestea am găsit-o pe net. Eram fascinat de felul în care absolut orice tânăr îşi putea posta filmările făcute cu telefonul mobil. Acolo am descoperit-o pe Diana Gurscă, care a postat controversatul filmuleţ intitulat "Cu cine fac sex vineri seara". Mi-a luat o lună să o găsesc pe Diana şi încă o lună să o conving că ea este corespunzătoare pentru rolul Mirei din film. Povestea nu s-a schimbat, s-a adaptat personalităţii fiecăruia, pentru că am fabricat un joc prin care fiecare îşi crea propriul personaj începând de la cele patru pagini pe care le-au primit drept fişa personajului, în care se regăseau nişte linii directoare despre personajul ce urma a fi interpretat. De fapt, dialogurile sunt ale lor, improvizate pe baza pesonalităţii personajului interpretat de fiecare în parte.

Rep.: De ce aţi schimbat titlul din "Pac! Eşti mort" în "WebSiteStory"?

D.C.: Iniţial filmul s-a numit "Pac! Eşti mort!", iar pe timpul filmărilor am avut câteva intervenţii în presă. În momentul în care am construit conceptul campaniei de promovare a filmului şi anume o campanie virală de marketing, am decis să rup indiferent ce legătură între campania în sine şi numele meu sau al filmului. Conceptul a fost crearea unui blog al unei fete unde posta filmuleţe video despre problemele ei cu părinţii, sub deviza "Părinţii tăi sunt la fel de cretini ca ai mei?". Filmuleţele respective erau de fapt duble din film, însă la momentul respectiv ele au fost tratate ca atare şi nespus de mulţi tineri au postat şi ei răspunsuri video la postările fetei. În foarte compact timp, traficul pe blog a crescut continuu, pe mărime ce avansam cu postările fetei. Trăgând cumplit de numeroase duble la filmări, am putut anticipa comentariile unora dintre vizitatori, astfel răspunsurile video ale fetei au fost credibile şi, până la un clipă dat, nimeni nu s-a prins că este vorba despre o campanie de marketing. Au fost şi câteva persoane care, urmărind blogul, au observat ticuri verbale sau asemănări între înfăţişarea fetei şi a Dianei din filmuleţul amintit mai sus, iar noi a trebuit să negăm de fiecare dată şi să mergem mai departe pe varianta blogului unei fete cu probleme în familie.

Rep.: De ce acest titlu?

D.C.: Este o poveste din zona internetului şi mi-a surâs şi legătura cu "West Side Story".

Rep.: Cum s-a născut colaborarea dintre dumneavoastră şi Marius Moga (regizor-producător)?

D.C.: Aveam trebuință de un nume sonor în materie de hituri pentru tinerii cărora se adresează filmul. Ştiam că e bun, scump şi suficient de ocupat. Aşa că l-am şocat din prima: i-am spus ce vreau şi că nu am să-i cer niciun ban pentru acest privilegiu de a face muzică de film, pentru un film cu subiect controversat. A acceptat. A şi râs puţin.

Rep.: Cum aţi ales actorii care să joace în film?

D.C.: Un casting scurt, pentru că pe Costel (Bojog, n.r.) şi Teo (Oreste Teodorescu, n.r.) îi ştiam. Pe ceilalţi, Bucur, (Florin, n.r.) Piersic Jr. şi Şerban Ionescu i-am convins să joace pro-bono.

Rep.: Aţi avut roluri scrise cu un actor anume în minte?

D.C.: Nu am avut aproape nimic scris din păcate. Am riscat enorm. Nu se face aşa. De altfel, toate problemele filmului sunt generate de lipsa scenariului, de aceea am lucrat teribil de mult la montajul lui. Este un experiment, aştept rezultatul lui de la public.

Rep.: Aţi vrut să aveţi un actor în distribuţie şi nu l-aţi putut coopta în proiect?

D.C.: Nu. Am fost atât de fericit că i-am avut pe Bucur, Florin Piersic Jr., Lia (Bugnar, n.r.) şi Şerban Ionescu încât…

Rep.: Va participa filmul în festivaluri?

D.C.: Nu este un film de festival. Are o parte masiv comercială. Este un film de public. A fost deja selecţionat în câteva, dar doar pentru tema destul de rar abordată până acum. Suntem selecţionaţi în trei festivaluri până la sfârşitul anului, dar aşteptăm răspunsul de la încă câteva unde, nota bene, am fost solicitaţi să participăm datorită subiectului.

Rep.: Puteţi să îmi spuneţi, în prezent, despre ce festivaluri este vorba?

D.C.: Festivalul Internaţional al Filmului de Dragoste de la Mons, în Belgia, Cottbus International Film Festival în Germania şi Culture & Cultures Film Festival în Franţa

Rep.: Ce dificultăţi aţi întâmpinat ca regizor, posedând în vedere că acesta este debutul dvs în lungmetraj?

D.C.: În primul rând, întoarcerea la film. E altfel decât acum 30 de ani. Pentru mine este important că am reuşit să-l termin fără finanţare de la CNC. Dacă va fi un fiasco, nu voi da socoteală nimănui, sunt banii mei şi asta mă va face să mă bucur mai tare în cazul în care va fi un succes.

Rep.: De ce aţi ales acest moment pentru a debuta în film?

D.C.: Cinema-ul românesc este pe val afară… de ce să nu profit de simpatia publicului pentru succesul filmului românesc în general? Poate îi voi convinge să vină în sală cu un astfel de produs, mai dinamic, într-un cuvânt, comercial. Îmi asum acest lucru. L-am făcut conştient, intenţionat.

Rep.: Mai aveţi un proiect, "Ursul". În ce stadiu este acum filmul?

D.C.: "Ursul" este în postproducţie cu pre-mixul făcut. Aştept să plec la Paris pentru mix-ul final.

Rep.: Mai semnează Goran Bregovic muzica filmului?

D.C.: Muzica este gata şi, deşi sunt subiectiv, este senzaţională. E întâiul film la care (Bregovic, n.r.) semnează muzica după "Trenul vieţii/ Train de vie", al lui Radu Mihăileanu.

Dan Chişu este un recunoscut om de televiziune şi media. Este promotorul unor evenimente precum "Noaptea Devoratorilor de Publicitate" şi Festivalul de Film DaKino.

Interviu de Oana Ghita, oana.ghita@mediafax.ro.

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

http://www.evz.ro/detalii/stiri/al-doilea-motor-pentru-catalin-mitulescu-909027.html

Al doilea "Motor!" pentru Cătălin Mitulescu

Strada Film a început producţia pentru cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Cătălin Mitulescu, "Loverboy" (după scenariul intitulat anterior "Un balon în formă de inimă"), avându-i în rolurile principale pe actorii George Piştereanu şi Ada Condeescu.
Catalin Mitulescu incepe filmarile la cel de-al doilea lungmetraj.

Filmul spune povestea lui Luca, un tânăr de 20 de ani din Hârşova care cucereşte fete, le face să se îndrăgostească de el şi le plasează mai departe unei reţele din Constanţa.

Pentru poliţiştii de la trafic de persoane, această tehnică de racolare se numeşte "metoda prin îndrăgostire", iar cei ce o practică sunt denumiţi "loverboys". Luca se plimbă cu scuterul prin câmpiile arse de soare, are vigilență de bunicul său şi agaţă fete prin satele sărace de lângă Dunăre.

Viaţa lui se schimbă în momentul în care se îndrăgosteşte de Veli. Luca pare hotărât să renunţe la tot ceea ce făcea până acum pentru a persistă cu ea. O plângere depusă contra lui de o fostă iubită şi presiunea din porțiunea şefului îl forţează să facă o alegere: să renunţe sau nu la Veli.

Distribuţie amplă

Alături de George şi Ada joacă Bogdan Dumitrache, Clara Vodă, Coca Bloss, Ion Besoiu, Remus Mărgineanu şi Alexandru Mititelu (Finu din "Eu îndată ce vreau să fluier, fluier") şi mulţi alţi actori neprofesionişti, într-o distribuţie de peste 30 de personaje. Filmările au loc în 15 locaţii din Constanţa şi împrejurimi şi se vor încheia la jumătatea lunii noiembrie, urmând ca "Loverboy" să fie lansat în cinematografe anul viitor. Lungmetrajul este o co-producţie România – Suedia – Franţa – Serbia.

Cătălin Mitulescu şi-a făcut debutul regizoral în anul 2006 cu lungmetrajul "Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii". Filmul a câştigat Premiul Un certain regard pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de la Cannes în 2006. Strada Film a fost înfiinţată în anul 2004 de către regizorul Cătălin Mitulescu şi are în palmares lungmetrajele "Ryna", "Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii" şi "Eu când vreau să fluier, fluier".

Si

Bobby Paunescu inițiază productia unui film de spionaj

Bobby Paunescu pornește pe 1 noiembrie productia unui film de spionaj. Filmarile vor dura între 6-8 luni.

Lung metrajul va avea un buget de 15 milioane de euro, iar actiunea va avea loc în anii 70, în tarile comuniste.

Filmul va fi cel de-al doilea lung metraj al lui Paunescu, dupa Francesca, Bobby semnând scenariul si regia acestuia.

Filmarile vor avea loc în Marea Britanie, SUA, Italia si România, iar castigul va fi realizat în urmatoarea perioada. Povestea sa de spionaj industrial, din anii 70 în tarile comuniste, va avea un buget de 15 milioane de euro, cea mai mare parte a sumei fiind asigurata de co-producatorii americani - banci si fonduri de investitii.

fLoreign · Trimis: Marti, 19 Octobrie 2010 00:23 Titlul subiectului:

Ahh, Lilja 4Ever din perspectiva racolatorului seducator.