Filmul romanesc fara noroc

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

http://www.infomm.ro/guvernul-favorizeaza-loteria-romana-si-jocurile-de-noroc-micsorand-fondurile-pentru-cinematografe

Guvernul favorizeaza Loteria Romana si jocurile de noroc, micsorand fondurile pentru cinematografe
Miercuri , 8 Iulie 2009, 19:28

DISCRIMINARE. Guvernul taie din banii pentru cinematografe favorizand Loteriile si Cazinourile! Aceasta este concluzia in urma sedintei de Guvern din 20 iunie, in care Executivul a aprobat o Ordonanta de Urgenta prin care excepteaza cazinourile, Loteria Romana si organizatorii de jocuri de noroc de la plata contributiei de 4% la Fondul Cinematografic.

Ca urmare, in concis timp, in Romania nu vor mai exista fonduri pentru productia de filme, in pofida recunoasterii internationale si a premiilor primite pentru productia cinematografica.

Guvernul nu tine cont de lege. Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc a fost deja publicata in Monitorul Oficial, in partea I, nr. 439, din 26 iunie 2009, si prevede abrogarea articolului din OUG 39 din 2005 privind cinematografia. Se pare insa ca acest obiect nu figura pe ordinea de zi a sedintei de Guvern.

Articolul prevedea colectarea unei contributii de 4% din profitul anual conceput de operatorii economici care organizeaza jocuri de noroc, cum ar fi si faptul ca plata se face pana la data de 31 mai 2009, pentru anul trecut.

Specialistii arata ca din banii care se pierd acum de la fondul Cinematografic s-ar fi putut finanta sapte-opt filme, plus cateva festivaluri si programe de educatie cinematografica.

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

si daca vreti mai pe larg:
http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-5929841-guvernul-taie-din-banii-pentru-cinematografie-favorizand-cazinourile-loteria-romana.htm

Guvernul taie din banii pentru cinematografie, favorizand cazinourile si Loteria Romana
de Iulia Blaga HotNews.ro
Miercuri, 8 iulie 2009, 15:22 Actualitate | Cultură

In 20 iunie, Guvernul a aprobat o Ordonanta de Urgenta prin care excepteaza cazinourile, Loteria Romana si pe organizatorii de jocuri de noroc de la plata contributiei de 4% la Fondul Cinematografic. Acest lucru va face ca in curand sa nu mai fie bani pentru productia de film, in ciuda premiilor si a recunoasterii internationale.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc a fost deja publicata in Monitorul Oficial, Bucată I, nr. 439, din 26 iunie 2009. Ea prevede abrogarea articolului f) din OUG 39 din 2005 privind cinematografia. Se pare ca acest obiect nu figura pe ordinea de zi a sedintei de Guvern.

Acest articol prevedea colectarea unei contributii de 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizeaza jocuri de noroc, ca de exemplu si faptul ca plata se face pana la data de 31 mai a anului in curs pentru anul precedent.

Andrei Gaitanaru, consilier pe complicații de comunicare la Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National (MCCPN), a declarat pentru HotNews.ro ca abrogarea articolului cu pricina “reprezinta viziunea Fiscala a Ministerului Finantelor” si ca MCCPN “va avea consultari cu Ministerul de Finante pentru a identifica surse alternative de venit atat pentru cinematografie cat si pentru monumentes”. Nu se stie insa daca acest lucru inseamna revenirea la vechiul articol din OUG 39.

Pentru anul 2007, Loteria Romana a virat la Fondul Cinematografic cam 1,1 milioane lei, dar pentru 2008 n-a mai virat nimic, desi trecuse termenul de plata.

Potrivit producatorului Tudor Giurgiu, din banii care se pierd acum de la Fondul Cinematografic s-ar fi putut finanta sapte-opt filme, plus cateva festivaluri si programe de educatie cinematografica.

"Singura cale de atac ar fi in toamna, cand se va discuta Ordonanta in comisiile de cultura din Parlament, dar pana atunci oricum Ordonanta isi mentine efectele", declara Tudor Giurgiu pentru HotNews.ro.

Banii de la Fondul Cinematografic s-au tot micsorat. Televiziunea Romana e si ea restanta din 2007 cu contributia la Fondul Cinematografic, iar in conditiile crizei, cu piata de publicitate in scadere, e evident ca vistieria productiei de filme se va goli.

De la bugetul de stat n-a venit in 2007 niciun leu la Fondul Cinematografic, intreaga responsabilitate financiara pentru productia de film fiind lasata in grija veniturilor proprii la Fondul Cinematografic.

Situatia e paradoxala. Romania e considerata una dintre tarile cu cea mai interesanta cinematografie in acest clipă la nivel mondial, dar cinematografia nu e sustinuta de statul roman la fel cum e sustinuta, de pilda, cinematografia in Polonia.

Intre 2005 si 2008, Romania a luat sase premii la Cannes, doua la Berlin si unul la Locarno, in vreme ce Polonia a luat doua premii la Berlin, unul la San Sebastian si a avut si o nominalizare la Oscar. Insa filmul polonez a primit pana anul trecut 31,6 milioane euro de la buget, pe cand filmul romanesc a trebuit sa se multumeasca doar cu 11 milioane de euro.

Daca Romania e cunoscuta ca singura tara din lume care ia in fiecare an premii la Cannes, de cativa ani incoace, ea este si singura tara din Europa a carei cinematografie nu e sutinuta de la buget (cu exceptia taxelor si contributiilor de la agenti economici).

Cea mai grava situatie a cinematografiei romane a fost cea din anul 2000, cand din lipsa fondurilor nu s-a construit niciun lungmetraj.

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-6390954-fondul-cinematografic-cnc-punctul-redus-40-2010.htm

Fondul cinematografic al CNC, pe punctul de a fi diminuat cu 40% in 2010
de Alina Neagu HotNews.ro
Sâmbătă, 31 octombrie 2009, 18:41 Actualitate | Cultură

Fondul cinematografic, administrat de Centrul National al Cinematografiei, ar putea fi micșorat cu 40% in 2010, din cauza anularii contributiei provenite din jocurile de noroc, dar si a reducerii contributiilor din publicitatea TV. Anuntul a fost facut, sambata, de Eugen Serbanescu, directorul CNC, pentru Mediafax.

Eugen Serbanescu a atras atentia ca contributia de 4% din profitul organizatorilor de jocuri de noroc, care reprezenta circa 20% din Fondul cinematografic, a fost anulata prin ordonanta de urgenta. In plus, fondul cinematografic se va diminua, anul viitor, cu inca 10 - 20% din cauza scaderii veniturilor din publicitate ale televiziunilor, ale caror contributii acopera anual cea mai mare parte a fondului.

Fondul cinematografic este administrat de Centrul National al Cinematografiei, rolul sau principal fiind de finantare a proiectelor cinematografice castigatoare ale concursurilor anuale organizate de CNC.

In 2008, Fondul cinematografic al CNC a avut o valoare totala de 44 de milioane de lei, crescand cu patru milioane de lei fata de 2007, in conditiile in care nu au existat sume alocate de la bugetul de stat.

Mala Portugal · Data inscrierii: 06/Iul/2009 Mesaje: 162

In semn de protest am decis sa nu mai joc la loz in plic :o)

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

si te uiti mai mult la TV si publicitate, ca sa creasca incasarile? tongue

Mala Portugal · Data inscrierii: 06/Iul/2009 Mesaje: 162

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

bine.
dar sa nu te lasi convinsa de spoturile cu "numai sase-s norocoase"

mai bine mergi la cinema. smile1

o suta de spectatori tv cred ca nu fac cat unul de cinema.

Mala Portugal · Data inscrierii: 06/Iul/2009 Mesaje: 162

"Unul la cinema" am fost eu zilele trecute, la Gomora .

halebardul · Data inscrierii: 02/Iul/2009 Mesaje: 2676

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/875299/CNC-arunca-bani-publici-intr-un-festival-de-familie/

CNC aruncă bani publici într-un festival de familie

Florentina Ciuverca
Miercuri, 11 Noiembrie 2009

METODA RIDZI. Pentru două ore de proiecţii la Chicago, instituţia condusă de Eugen Şerbănescu a dat de 5- 6 ori mai mulţi bani decât ar fi costat în realitate.

Sumele nerambursabile de care conține Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) pentru festivaluri, târguri şi gale pot fi o sursă profitabilă de venituri pentru cei care ştiu „cum se procedează”. În ultimii doi ani, instituţia condusă de Eugen Şerbănescu i-a pus la dispoziţie actualului director al RADEF România şi fost director la Sahia Film, Marius Iuraşcu, aproximativ 140.000 de euro nerambursabili pentru două seri de film la Chicago - „Clubul Filmului Românesc Contemporan”. În paralel, pentru cele 24 zile (câte 12 în fiecare an) de stand românesc la Cannes s-au dat în jur de 100.000 de euro.

În plus, din calculele EVZ reiese că cele câteva ore de proiecţii peste Ocean ar fi costat de 5-6 ori mai puţin în realitate decât pe hârtie. Deşi, adecvat articolului 31 din O.G. 39 / 2005 privind cinematografia, CNC-ul are obligaţia de a urmări drumul banilor pe care-i gestionează şi de a cere justificări şi, dacă este cazul, poate solicita returnarea lor, acest lucru nu se întâmplă. „Există facturi, toţi banii pe care-i dăm sunt pe facturi, e obligatoriu să fie la dosar, adică nu le pierdem urma, dar mai departe nu e treaba noastră, e treaba poliţiei”, spune Eugen Şerbănescu, directorul CNC.

Deputat PD-L, urmaş ai lui Enescu şi Eminescu

Marius Iuraşcu - printre altele, urmaş al lui Enescu şi al lui Eminescu deopotrivă, corespunzător biografiei de pe site-ul personal, şi recent candidat la funcţia de deputat PD-L de Giurgiu - a inventat „Clubul Filmului Românesc Contemporan” în 2008, în cadrul Festivalului „Taste of Romania” de la Chicago (pus la cale încă din 1991 de sârbul Branko Podrumedic - responsabil încă de atunci de şuşe cu Daniela Gyorfy sau Benone Sinulescu - şi restaurantul Little Bucharest din oraşul american). Pentru a putea trimite proiectul la CNC, a înfiinţat Asociaţia „Taste of Romania”, pe 13 martie 2008, cu două zile înainte de termenul limită de depunere a cererilor pentru organizarea de festivaluri, gale şi participarea la târguri de film.

N-a fost, însă, mult prea târziu pentru „Club” care, deşi a fost depus cu câteva luni peste termenul-limită, a avut parte de un remediu special. Cu o eficienţă de invidiat, Consiliul de Administraţie îl aproba pe 1 septembrie 2008, iar două săptămâni mai târziu, pe 17 septembrie, evenimentul era deja în desfăşurare. Potrivit surselor EVZ, Iuraşcu este un apropiat al lui Eugen Şerbănescu, iar proiectul a fost promovat de acesta din urmă, în şedinţele Consiliului. „Regulamentul CNC permite ca în anumite situaţii excepţionale, de urgenţă, să primim proiecte şi mai târziu şi nu e singurul cu care s-a întâmplat asta. S-a discutat, s-a respectat procedura şi s-a considerat că e o manifestare oportună să promovezi filme româneşti în America”, explică Şerbănescu.

Filme „contemporane” din arhiva Sahia

Repriza de film „contemporan” de pe 17 septembrie 2008, pentru care CNC s-a mobilizat rapid şi a întins generos un cec nerambursabil de 78.700 de euro, a durat ceva mai mult de două ore, timp în care românii din Chicago s-au pus la zi cu următoarele producţii din arhiva Sahia Film, al cărui director era Marius Iuraşcu pe atunci: „Să facem totul”, de Ştefan Gladin (1991), „Splendoarea frescelor sfinte”, de Ioan Bostan (1990-1992) şi „Pam-Para-ram”, un scurtmetraj de Petru Hădârcă. Invitaţii excepționali ai festivalului: „regizorul reprezentativ” Marius Iuraşcu, regizorul Dragoş Stănescu, producătorul general Dinu Ion şi operatorul Alexandru Teibrich de la Sahia.

În filmuleţul lui Petru Hădârcă - arată un making-of scris de Iuraşcu - au jucat o parte dintre salariaţii Sahia Film, în frunte cu el însuşi, în rolul Naşului Mare. Fiica Naşului a fost chiar fiica sa, Tractoristul Banderas (care conduce un tractor cu cisterna tricoloră pe care scrie „Desperado!”) a fost un operator de la Sahia, iar Socrul Mic a fost cascadorul Ioan Albu, de la aceeaşi Sahia. Un festival „de familie” cu costuri minime, dar cu profituri neaşteptat de mari.

Mici, bere şi Ramona Bădescu

La cea de-a doua ediţie, la finalul lui august 2009, oferta de film românesc contemporan a fost „zdrobitoare”: „Scoarţe populare”, realizat în 1965, „Prin Delta necunoscută” (1963) „Măşti” (1973), „Maria Tănase” (1990), „Nunta Zanfirei” (1968) „George Coşbuc” (1966), „Comori de artă românească” (1987) etc., toate produse de Sahia Film şi luate de Marius Iuraşcu direct de la sursă. Seara de filme de arhivă e dublată ziua de mici, bere şi invitaţi ca Axinte de la Vacanţa Mare, Andreea Bănică (cei doi n-au mai ajuns în America, deşi afişele îi anunţau) şi Ramona Bădescu.

Aceasta din urmă, invitata deosebită a festivalului, a transmis de la Chicago pentru emisiunea sa la OTV. Pentru această „sărbătoare” a filmului românesc, CNC a mai dat în jur de 52.000 de euro (221.550 de lei), asta în condiţiile în care toate celelalte manifestări cu o durată mai mare de 5 zile au primit mult mai puţin: Festivalul NexT circa 37.000 de euro (165.000 de lei), la fel ca şi Pavilionul României la Cannes.

„Nu sunt conectat ca un vampir la bugetul statului”

Proiecţiile au avut loc în spaţiul oferit de organizaţia non-profit Round Table Society (care organizează, de altfel, propriul festival de film românesc, în februarie-martie). Societatea a furnizat spaţiul şi echipamentul („Intrarea generală: $5.00 - acceptăm şi donaţii mai mari, în speranţa că publicul apreciază eforturile RTS de a aduce evenimente culturale de însușire în Chicago”, propuneau membrii RTS, oferind de înţeles că e o manifestare pusă la punct cu ceva eforturi financiare), un capitol din devizul proiectului pentru care Asociaţia lui Iuraşcu a încasat, în 2008, nu mai puţin de 117.000 de lei, aproape 1,2 miliarde de lei vechi.

Având în vedere că invitaţii se confundă cu cei care au şi propus proiectul, iar peliculele proiectate sunt „din curtea” lui Marius Iuraşcu, un calcul sumar demonstrează cât de profitabil este demersul „Taste of Romania”. „Domnişoară, eu nici măcar nu mai ştiu sumele. Nu m-am ocupat eu de asta, s-a ocupat directorul Asociaţiei. Pe mine nu mă interesează decât un solitar lucru: calitatea acțiunii cultural. Nu sunt conectat ca un vampir la bugetul statului. N-am trăit niciodată din asta”, declară Iuraşcu, omul care are în prezent pe mână toate cinematografele din reţeaua RADEF.

Urmează turul Europei

Pentru anul viitor, Marius Iuraşcu prevede extinderea ofertei de „film contemporan din arhive” la Paris, Roma, Madrid, Viena, Tel-Aviv, în perioada 5- 25 mai 2010. Evenimentul e deja pe roate, după ce CNC a aprobat recent aproape 60.000 de euro (254 782 lei), în timp ce Festivalul Internaţional de Film Bucureşti ia 207.000 de lei, iar standul de la Cannes cu circa 20.000 de euro mai puţin (184.000 de lei).

Potrivit proiectul depus de Asociaţia „Taste of Romania” la CNC, în cele 10 zile - câte două alocate fiecărui oraş - vor fi proiectate 80 de filme din arhiva Sahia Film, RADEF Film, Arhiva Naţională de Filme, TVR, MediaPRO. Vor susţine masterclass-uri de regie „regizorul reprezentativ” Marius Iuraşcu, laolaltă cu cel care i-a luat locul pe fotoliul de director general al Sahia, Dan Mocănescu (ambii au fost colegi, pe vremuri, la Ansamblul Rapsodia Română”). Mai mult, vedeta OTV Ramona Bădescu se va ocupa de workshopurile de interpretare şi arta conversaţiei.

Cu patru voturi pentru şi trei împotrivă, Consiliul de Administraţie - format din Maxim Meca, Mihai Gheorghiu, Nicolae Cabel, Ada Roseti, Leonard Toniţa, Nicolae Sălăgean şi Eugen Şerbănescu, în calitate de preşedinte - a spus „da” unui proiect plin de inadvertenţe, făcut amatoristic şi cu un deviz „umflat”. „Eu nu am semnat pentru repartizarea banilor, am avut rezerve preluând de pe Internet informaţii despre ce s-a făcut la ediţiile celelalte. Mai mult nu pot să comentez, eu mi-am încheiat mandatul în octombrie”, a precizat Nicolae Cabel.

Filmul romanesc fara noroc Filmul romanesc fara noroc

Filmul romanesc fara noroc Filmul romanesc fara noroc

CONTROVERSAT

Iuraşcu, propus în Consiliul de Administraţie al CNC

Surse de pe piaţă spun că Marius Iuraşcu a fost propus ca penis în Consiliul de Administraţie al CNC de Asociaţia Exploatanţilor de Cinematografe din România. Decizia va fi luată zilele acestea. Potrivit aceloraşi surse, fostul candidat la funcţia de deputat PD-L de Giurgiu are parte de o susţinere importantă pe linie de partid pentru această funcţie. Iuraşcu este şi membru al CA al Rom Film, împreună cu Mircea Staicu, secretar general al Ministerului Culturii.

Recent, o publicaţie din Iaşi semnala faptul că directorul RADEF i-ar fi pus la dispoziţie unui om politic local, Daniel Oajdea, cinematograful Dacia, pentru a fi transformat în birou şi loc de întruniri de partid. Iuraşcu e implicat şi în Asociaţia Forţa Civică, a senatorului Viorel Pană, proiectele depuse la CNC de Asociaţia „Taste of Romania” fiind ştampilate pe unele pagini cu ştampila Forţei Civice şi invers. Ambele asociaţii au depus mai multe proiecte la CNC, respinse deocamdată.

Taste of Romania a mai cerut 624.540 lei pentru Gala Filmului Românesc şi încă 27.700 euro pentru Festivalul Filmului Documentar de Istorie şi Tradiţii, care ar fi avut loc pe 12-20 decembrie 2009 la Roma şi Madrid. Forţa Civică (care nu are legătură cu cinematografia) a solicitat 589.000 lei pentru Târg internaţional de film Bucureşti şi 160 250 lei pentru Documentary Film Festival.

DEVIZE UMFLATE

Cum se câştigă bani buni de la CNC

Metoda prin care se obţin bani de la CNC pentru care nimeni nu va cere socoteală ulterior este cumplit de simplă: pe devize sunt trecute sume cu mult peste valoarea lor veritabilă sau bunuri care nu vor fi închiriate sau folosite ulterior. În cazul „Clubului Filmului Românesc Contemporan”, echipamentul şi bunurile utilizate pentru o singură noapte ar fi costat, potrivit proiectului aprobat de CNC pe 2009, nu mai puţin de 117.000 de lei, recte mai mult de un miliard de lei vechi. Dacă ar fi reală, suma i-ar ruina instantaneu pe producătorii de astfel de evenimente.

Suma de aproape 30.000 de euro (circa 40.000 de dolari) pe care Marius Iuraşcu spune că ar fi cheltuit-o pe „echipamentul” de festival este demontată de specialiştii din branşă. Preţurile americane pentru o seară de proiecţii video, cu tot cu echipamentul gazdei, nu depăşesc 3 000 de dolari. O confirmă pentru EVZ Isabel Machado, reprezentanta Institutului Cervantes din Chicago, unde Round Table Society îşi ţine propriul festival de film românesc. În acest caz, circa 35.000 de dolari ar fi rămas în buzunarele „Taste of Romania”.

La fel se întâmplă şi cu „costurile administrative şi alte servicii” de 54.810 lei, o jumătate de miliard de lei vechi care nu se justifică.

Trei ecrane închiriate: 30.000 de euro

O mostră despre cum se pot face bani buni de la CNC şi cum scapă din vedere conducerea instituţiei sumele umflate, inadvertenţele şi erorile este devizul pe 2010 al „Taste of Romania”. Pentru cele 10 zile de proiecţii video de filme din arhivă la Madrid, Roma, Paris, Viena, Tel-Aviv, s-au cerut 85.250 de euro şi s-au obţinut în final aproape 60.000.

În întâiul rând, sumele per bucată de la fiecare capitol sunt exprimate în dolari, însă atunci când se trage linie, apare totalul în euro. Din nou, capitolul privind echipamentul şi bunurile pare teribil de profitabil. Pentru închirierea a trei ecrane cu plasmă şi a unui retroproiector (de fapt videoproiector), susţine Asociaţia, ar avea nevoie de 30.000 de euro, adică mai mult de 1,2 miliarde de lei vechi. O scurtă cercetare pe piaţă demonstrează că închiriatul unui videoproiector ar costa, în medie, în jur de 150 de euro pe zi, iar al unui ecran cu plasmă, în jur de 100 de euro. În concluzie, toată tevatura ar avea necesitate de cel mult 9 000 de euro. Calculele sunt la fel de generoase pentru instalaţia de sunet, care ar necesita, în opinia Asociaţiei, cam 12.000 de euro, cu mult peste costul real. Totodată, 14.000 sunt trecuţi la „licenţă organizare festival”, mai exact, CNC-ului i se cere să plătească ideea şi conceptul Asociaţiei „Taste of Romania”, un capitol unic într-un astfel de deviz.

Vize SUA pentru Europa

Şi, dacă tot vor face o călătorie prin Europa, „proiectanţii” vor şi câteva vize în Statele Unite. Deşi festivalul urmează să aibă loc numai în Europa, se cer 1400 de euro pentru 14 vize SUA, „detaliu” scăpat cu totul din vedere de Consiliul de Administraţie. „S-a discutat pe fiecare capitol de buget şi se dă până la 50% din sumă. Poate e discutabil, nu ştiu, eu nu am decât un singur vot. În cazul de care vorbiţi, au fost patru voturi pentru şi trei împotrivă. Întrebaţi-i, vă rog, pe membrii Consiliului de ce au votat”, dă replica Eugen Şerbănescu, care nu poate explica concret pe ce s-au dus banii.

În ce priveşte devizele şi facturile, explică Nicolae Cabel, fost membru al Consiliului de Administraţie, socoteala acestora este ţinută, după aprobarea proiectului, de înspre angajaţii CNC-ului. „În forma actuală, CA nu are căderea, nici obligaţia de a se ocupa de aceste facturi. Decontările se fac în virtutea unor facturi fiscale, însoţite de specificarea că ele nu au mai fost decontate de alte instituţii sau alţi sponsori, iar operaţiunea se face de cei de la contabilitate, nu de Consiliu”.

fLoreign

CNC ar putea lucra direct cu Round Table Society, ar fi mai bine. Sa fim seriosi, exista suficienti oameni in Chicago care sa aiba habar de filme, in plus ar fi seriosi. Ca sa nu mai spun ca asta suna a jucat pe mormantul unui alt fost angajat al Sahia, Mircea Saucan pe numele lui.